Şovinismul bine temperat

 "Somul raţiunii naşte monştri!" a strigat Goya. Istoria i-a dat dreptate în perioada fascismului. Monştrii de atunci au trecut lumea prin apocalipsa războiului. Dar istoria se repetă. Germenii şovinismului cresc repede în umbra recesiunii prin care Europa trece din nou. Şi unde anume? Nu în Germania, ţara care a dat lumii nazismul, ci în Franţa, cea umilită, devastată, deportată în anii ocupaţiei. Au uitat ororile războiului şi rădăcina care a alimentat descătuşarea energiilor malefice: şovinismul.

FOTO:www.en.wikipedia.org

Acum, neputinţa de a-şi rezolva problema imigranţilor incomozi, le trezeşte reflexe care dau frisoane. În urma unei reuniuni de urgenţă, convocată miercuri 28 iulie, de preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, s-a decis înăsprirea politicilor legate de comunităţile de rromi. O zi mai târziu, pe 29 iulie, Comisia Europeană şi-a dat acordul faţă de decizia guvernului francez de intensificare a politicilor sale de dezafectare a taberelor ilegale de rromi şi de expulzare a delincvenţilor în România şi Bulgaria. "Legile europene legate de libera circuaţie a cetăţenilor UE dau statelor membre dreptul de a-şi controla teritoriile şi de a lupta împotriva criminalităţii", a afirmat purtătoarea de cuvânt a Comisarului european pentru Justiţie, Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie, Viviane Reding (foto). "În cazul expulzărilor, trebuie să analizăm fiecare caz în parte", a mai afirmat comisarul european. "Trebuie să ţinem seama de antecedente, de acuzaţiile care i se aduc persoanei în cauză, de durata sejurului, de legăturile sale cu ţara", a adăugat Viviane Reding. "Dar Statul este cel care decide", a conchis aceasta.
Potrivit ziarului "Le Figaro", "nomazii ("les gens du voyage") - un termen administrativ care regrupează diverse populaţii de ţigani şi rromi, provenind în special din Balcani, "în principal din România" - afirmă autorii articolului - numără în total 400.000 de persoane, în Franţa, din care, 95% au naţionalitate franceză"
Cu alte cuvinte, politicile europene nu mai valorează nimic, nici măcar în privinţa cetăţenilor care au primit deja naţionalitatea unui stat cu greutate în UE? În ciuda protestelor exprimate de asociaţiile de ţigani din Franţa, CE nu şi-a schimbat poziţia. Asta deşi, în luna aprilie a acestui an, tot Viviane Reding susţinea că "Este inacceptabil ca această minoritate etnică să fie supusă unor discriminări".
Lecţia autohtonă
Şi România se confruntă cu aceleaşi probleme legate de cominităţile ţigăneşti. O ştire de ultimă oră a agenţiei Agerpres informează că cei o sută de sinistraţi aduşi în tabăra Lacu Sărat din judeţul Brăila, după ce apele Dunării au crescut şi au intrat în cele două blocuri sociale în care locuiau, au provocat distrugeri semnificative în locurile unde au fost cazaţi, punând pe foc chiar şi băncile stradale din staţiune, pe care le-au folosit drept combustibil pentru grătare. Majoritatea sinistraţilor erau romi, potrivit primarului Brăilei. Potrivit şefului Direcţiei Judeţene de Tineret (DJT), Sorin Constantin, care are in administrare tabăra din staţiunea Lacu Sarat, locurile unde au fost cazaţi arăta "ca şi când ar fi trecut teroriştii pe acolo" şi vor mai trece câteva luni până când tabăra va fi igienizată şi deparazitată."Au facut dezastru, au vandalizat tot. Au stricat toate bateriile de la duşuri, şi-au facut nevoile direct în duşuri, nu la WC", a declarat Sorin Constantin. Acesta a mai spus că sinistraţii nu au fost mulţumiţi nici de ajutoarele primite, pe care le-au aruncat în mare parte, luandu-i chiar la rost pe cei care le-au trimis. Angajaţii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, care au avut ca misiune scoaterea mâlului din locuinţele sinistraţilor, au spus că aceasta a fost "una din cele mai tari experienţe" prin care au fost nevoiţi să treacă, având în vedere mizeria de nedescris care se afla în casele lor. "Făceam ca la armată: care e mai tare să intre. Nu mi-am inchipuit niciodată că acolo pot locui nişte oameni", a povestit unul dintre pompieri. Din cei 100 de sinistraţi, aduşi în tabăra Lacu Sarat la sfârşitul lunii iunie, în prezent au mai rămas 41, care sunt ţinuţi permanent sub observaţie, pentru a nu mai apărea şi alte distrugeri.
Şi totuşi, România - ţară francofonă şi membră a UE - nu-i expulzează...
Ce părere au francezii
Istoria ţiganilor