Republica Socialistă România trăieşte la Giurgiu

Republica Socialistă România din Giurgiu. FOTO: Nicolae Leahu

Comunismul n-a murit, tovarăşi! El rezistă încă dârz, în mizerie şi ilegalitate, la fosta Gară Fluvială, din sudul oraşului. Pe faţada clădirii, devenită acum adăpost pentru oropsiţi ai sorţii, tronează, mândră, dar puţin fanată, fosta stemă a Republicii Socialiste România.

Cum ni se ofileşte frunza de ţară...

Una dintre fotografiile zilei din "Le Figaro". FOTO: Reuters

Campania de evacuare a romilor din diferite zone ale Franţei se numără printre subiectele de primă pagină ale ziarelor franceze. Romii sunt mai mult ca niciodată asociaţi cu numele ţării noastre. Brandul şi logo-ul de ţară pălesc în faţa acestor imagini. Cum putem să-i convingem pe străini că nu doar asta e România?

Românii care au marcat revista TIME de-a lungul vremii

Arhiva on-line a revistei TIME mi-a oferit o surpriză plăcută, aceea de a putea accesa articolele apărute din 1927 până în prezent. Patru români s-au calificat în aceşti 83 de ani pentru coperta faimoasei reviste.
Numărul din 1 august 1927, Regele Mihai I:

 Numărul din 13 noiembrie 1939, Regele Carol al II-lea

Articolul integral poate fi citit aici

 18 martie 1966, Nicolae Ceauşescu

Un documentar fluviu despre România lăsată moştenire de Gheorghiu-Dej lui N.Ceauşescu, dar şi despre cel mai tânăr şef de stat din acele vremuri, aici

Şi ultima, dar nu cea din urmă, Nadia Comăneci, în numărul din 2 august 1976

Legenda gimnasticii mondiale şi epopeea Olimpiadei din 1976,aici

Există încă un personaj care a apărut pe coperta numărului din 20 septembrie 1948 şi pe care, personal, nu-l pot numi "român", cu toate că a condus România către cea mai roşie şi neagră perioadă din istoria ei: Ana Pauker. Dealtfel, poza aleasă şi fotomontajul copertei spun totul... 

"The Woman Who Talks to Stalin", scriau cei din TIME. Articolul întreg, aici

Râul de pe fundul Mării Negre

FOTO: Universitatea din Leeds

 

 

Cercetătorii Universităţii din Leeds au descoperit, cu ajutorul unui robot subacvatic, pe fundul Mării Negre, un râu cu apă sărată care curge asemenea unui râu terestru, scrie The Telegraph. Debitul acestuia este de 350 de ori mai mare decât al Tamisei, de 10 ori mai mare decât al Rinului şi, dacă ar curge la suprafaţa pământului, ar fi al şaselea râu ca debit, de pe Terra. La fel ca un râu terestru, râul de fundul Mării Negre are o albie săpată pe fundul mării, formeză cascade şi zone "inundabile". Unul dintre cercetători, dr. Dan Parson, a explicat celor de la The Telegraph că diferenţa de salinitate dintre apa râului subacvatic şi apa mării face posibil acest fenomen. Râul porneşte din zona strâmtorii Bosfor şi ţăi are originea în apele Mării Mediterane, care are o concentraţie salină mult mai mare decât cea a Mării Negre. Fenomenul explică astfel şi prezenţa anumitor organisme la distanţă mare de ţărm, deoarece râul transportă o mare cantitate de nutrineţi care facilitează viaţa anumitor specii marine.