Indicele de confort termic sau de ce ne este cald şi când ar trebui să ne fie răcoare

Cu indicele nu te joci, aşa că degeaba te mai uiţi la termometru dacă nu ştii cât de confortabil se simte domnul Celsius printre gradele sale. Am vorbit şi cu un medic (bun; mult mai bun ca mine - îl ştiu de mulţi ani şi bag mâna în foc pentru el!) care zice cam aşa:

În condiţii optime de temperatură, presiune, umiditate şi luminozitate, organismul uman face ce-i place -Murphy

"Urmare a proceselor metabolice din organism, corpul uman produce căldură", zice dr. George Dumitraşcu. "Însă căldura produsă trebuie să fie şi eliminată, pentru că altfel organismul s-ar supraîncălzi. Corpul omenesc elimină căldura prin conducţie (direct prin contact cu corpuri mai reci), prin convecţie (curenţi de aer), prin radierea căldurii şi prin transpiraţie".
Pentru a putea elimina surplusul de energie termică este nevoie ca, în mediul înconjurător, temperatura să fie mai mică decât temperatura corpului, adică sub 37 de grade Celsius. Dacă nu ar exista aceste modalităţi de eliminare a căldurii, organismul s‑ar putea supraîncălzi, temperatura internă ar creşte, iar la peste 42 de grade C, toate proteinele din interiorul corpului omenesc s‑ar coagula şi în final s-ar produce moartea prin şoc termic.
Între temperatura din mediu şi senzaţia noastră subiectivă de căldură nu există o corelaţie strictă şi clară. "S-a constatat că la 40-50 de grade Celsius, în deşert, oamenii se simt relativ bine, însă la 20-24 de grade, într-o zonă umedă, se simt foarte rău. Acelaşi lucru este valabil şi când este foarte frig afară: poţi suporta un ger de -25 de grade Celsius, dacă vremea este uscată, dar la -2 grade Celsius, dacă vremea este umedă, cu ceaţă, simţi că îţi intră frigul în oase", exemplifică dr.Dumitraşcu.
"În consecinţă, când umiditatea atmosferică este foarte mare, pierdem mai greu căldura, iar temperatura ridicată este mai greu de suportat. Aerul ni se pare irespirabil. Indicele de confort termic se referă şi la percepţia subiectivă a căldurii, dar are şi o bază obiectivă - cuantificabilă şi măsurabilă - în gradul de umiditate din mediu.
Unii oameni suportă mai bine umiditatea din atmosferă, în vreme ce alţii mai puţin, la fel cum se întâmplă şi cu durerea. În mod special, câteva categorii de bolnavi sunt foarte afectaţi de un indice de umiditate ridicat. Este vorba de astmatici (care au nevoie de condiţii de aer uscat), de cardiaci, de hipertensivi, de cei cu boli endocrine (hipertiroidienii, hipotiroidienii sau cei cu afecţiuni ale glandei suprarenale). De asemenea, persoanele obeze sunt foarte afectate de umiditatea crescută din aer.
Definiţia seacă a indicelui sună în felul următor: indicele de confort termic coroborează temperatura aerului cu umiditatea relativă (mărime fizică egală cu cantitatea de vapori de apă care există într-un amestec gazos de aer şi apă) pentru a determina o temperatură aparenta - cea resimţită de corpul uman. Pragul critic este de 80, dincolo de care apare senzaţia de disconfort.