Cine a strigat primul "Rahan"?

Primul număr din Rahan, în colecţia ROLIT, august 2003

Adevărul este că bătălia pentru "Fiul vremurilor sălbatice" a început înaintea apariţiei mogulozaurilor din Jurnalistic Park. Până ce a apucat Dino patriciosaurus rex - regele saurienilor de presă - să-l captureze şi să-l înfulece pe nemestecate pe eroul benzilor desenate, prima care s-a jucat de-a Rahan în România a fost editura S.C. Rolit Internaţional 1995 S.R.L., ce-l avea drept redactor şef pe Mihai-Octav Litinschi, iar ca director de publicaţie pe Constantin C. Roşu. Tiparul era executat la Imprimeriile Media Pro S.A. În urmă cu şapte ani, în august 2003 apărea primul număr în limba română al revistei "Rahan". Costa 39,500 de lei vechi, adică 3,95 lei noi. Ce s-a întâmplat apoi cu această colecţie, unde s-a pierdut în hăţişul junglei jurnalistice din România, nu ştiu să spun... Cert este însă că, pentru respectarea adevărului istoric, revista originală, în limba franceză, a fost tipărită o perioadă şi la tipografia de la Casa Scânteii, în anii '80. 

Où sont les Vuittons?

Castelul familiei Vuitton, din regiunea Sologne. FOTO: VSD

Un reportaj interesant despre locuinţele celor mai bogaţi oameni din Franţa a apărut în revista VSD. Din fotografiile publicate, reiese că, la capitolul mausolee, ai lor sunt mici copii pe lângă bogaţii noştri.

Indicele de confort termic sau de ce ne este cald şi când ar trebui să ne fie răcoare

Cu indicele nu te joci, aşa că degeaba te mai uiţi la termometru dacă nu ştii cât de confortabil se simte domnul Celsius printre gradele sale. Am vorbit şi cu un medic (bun; mult mai bun ca mine - îl ştiu de mulţi ani şi bag mâna în foc pentru el!) care zice cam aşa:

În condiţii optime de temperatură, presiune, umiditate şi luminozitate, organismul uman face ce-i place -Murphy

"Urmare a proceselor metabolice din organism, corpul uman produce căldură", zice dr. George Dumitraşcu. "Însă căldura produsă trebuie să fie şi eliminată, pentru că altfel organismul s-ar supraîncălzi. Corpul omenesc elimină căldura prin conducţie (direct prin contact cu corpuri mai reci), prin convecţie (curenţi de aer), prin radierea căldurii şi prin transpiraţie".
Pentru a putea elimina surplusul de energie termică este nevoie ca, în mediul înconjurător, temperatura să fie mai mică decât temperatura corpului, adică sub 37 de grade Celsius. Dacă nu ar exista aceste modalităţi de eliminare a căldurii, organismul s‑ar putea supraîncălzi, temperatura internă ar creşte, iar la peste 42 de grade C, toate proteinele din interiorul corpului omenesc s‑ar coagula şi în final s-ar produce moartea prin şoc termic.
Între temperatura din mediu şi senzaţia noastră subiectivă de căldură nu există o corelaţie strictă şi clară. "S-a constatat că la 40-50 de grade Celsius, în deşert, oamenii se simt relativ bine, însă la 20-24 de grade, într-o zonă umedă, se simt foarte rău. Acelaşi lucru este valabil şi când este foarte frig afară: poţi suporta un ger de -25 de grade Celsius, dacă vremea este uscată, dar la -2 grade Celsius, dacă vremea este umedă, cu ceaţă, simţi că îţi intră frigul în oase", exemplifică dr.Dumitraşcu.
"În consecinţă, când umiditatea atmosferică este foarte mare, pierdem mai greu căldura, iar temperatura ridicată este mai greu de suportat. Aerul ni se pare irespirabil. Indicele de confort termic se referă şi la percepţia subiectivă a căldurii, dar are şi o bază obiectivă - cuantificabilă şi măsurabilă - în gradul de umiditate din mediu.
Unii oameni suportă mai bine umiditatea din atmosferă, în vreme ce alţii mai puţin, la fel cum se întâmplă şi cu durerea. În mod special, câteva categorii de bolnavi sunt foarte afectaţi de un indice de umiditate ridicat. Este vorba de astmatici (care au nevoie de condiţii de aer uscat), de cardiaci, de hipertensivi, de cei cu boli endocrine (hipertiroidienii, hipotiroidienii sau cei cu afecţiuni ale glandei suprarenale). De asemenea, persoanele obeze sunt foarte afectate de umiditatea crescută din aer.
Definiţia seacă a indicelui sună în felul următor: indicele de confort termic coroborează temperatura aerului cu umiditatea relativă (mărime fizică egală cu cantitatea de vapori de apă care există într-un amestec gazos de aer şi apă) pentru a determina o temperatură aparenta - cea resimţită de corpul uman. Pragul critic este de 80, dincolo de care apare senzaţia de disconfort.

Republica Socialistă România trăieşte la Giurgiu

Republica Socialistă România din Giurgiu. FOTO: Nicolae Leahu

Comunismul n-a murit, tovarăşi! El rezistă încă dârz, în mizerie şi ilegalitate, la fosta Gară Fluvială, din sudul oraşului. Pe faţada clădirii, devenită acum adăpost pentru oropsiţi ai sorţii, tronează, mândră, dar puţin fanată, fosta stemă a Republicii Socialiste România.

R U Sex C?

Exoplaneta 24 Sex c în viziunea unui artist. FOTO: NG/NASA/JPL-Caltech

Astronomii de la California Institute of Technology au anunţat descoperirea a patru noi planete, situate în afara sistemului nostru solar. Planetele descoperite sunt grupate câte două în jurul stelelor HD 200964 şi Sextanis 24, informează pagina de web a revistei National Geographic. Perechea de exoplanete din jurul HD 200964 evoluează "mai aproape şi mai strans decât orice alte plantete descoperite până în prezent,", anunţă NG care citează comunicatul institutului Caltech. Cele două planete din jurul HD 200964 - chiar dacă sunt două două planete gigant, fiecare dintre ele mai masivă decât Jupiter - orbitează la o distanţă de 52,3 milioane de kilometri una de cealaltă. Jupiter şi Saturn sunt giganţi de gaz, cei mai apropiaţi din sistemul nostru solar, dar ei niciodată nu se află la mai puţin de 531 de milioane de kilometri.

O altă pereche de exoplanete descoperite recent stârneşte curiozitatea datorită denumirii dată de formulele convenționale. Astfel, două planete din sistemul 24 Sextanis sunt, de asemenea, strâns îmbrăţişate, la aproximativ 112,6 milioane de kilometri una de cealaltă.Cele două planete au fost denumite, conform procedurilor, 24 sex b și 24 sex c.Cum regula în astronomie este ca fiecare planetă să fie denumită după numele prescurtat al stelei urmat de o literă din alfabet (cea mai apropiată planetă de steaua sistemului respectiv este notată cu b, următoarea cu c şi tot aşa), cele două planete au primit respectivul cod.

Invincibilele bacterii şi coşmarul microbiologic

E.coli, o bacterie comună în intestin şi tractul urinar. FOTO: www.astrographics.com

Au venit din India, Pakistan şi Bangladesh şi s-au răspândit deja în SUA, Canada, Anglia, Elveţia, Suedia şi Olanda, aduse de pacienţii care au recurs la tratamente cosmetice în ţări din Asia. Sunt bacteriile invincibile care poartă o enzimă denumită NDM-1 (New Delhi metalo-beta lactamază-1), arma împotriva oricărui antibiotic. Cu NDM-1, orice bacterie devine imună în faţa celor mai puternice antibiotice din lume, cum sunt de exemplu carbapenemele.
Deocamdată, bacteriile la care a fost identificată enzima NDM-1 sunt Escherichia.coli şi Klebsiella pneumonie, două dintre cele mai frecvente microorganisme care provoacă infecţii urinare, intestinale sau pulmonare. Enzima NDM-1 se poate transmite de la o bacterie la alta, prin intermediul ADN-ului, aşa încât, la un moment dat să apară o bacterie plurirezistentă, care să nu mai răspundă la niciun fel de tratament. Rapiditatea cu care se transmite această enzimă în tulpinile de bacterii este îngrijorătoare: în numai trei ani de la descoperirea ei, a ajuns să fie prezentâ în 3% din infecţii. În Marea Britanie au fost identificate 50 de cazuri, însă este posibil ca numărul real să fie mult mai mare, deoarece bacteriile se transmit cu uşurinţă mai ales în spital, de la om la om. "Apocalipsa microbilologică" ar putea fi astfel provocată de infecţii severe, rezistente la orice fel de tratament şi care ar putea genera pandemii ce s-ar putea răspândi cu mare viteză.
Deocamdată, cea mai bună metodă de a opri răspândirea microorganismelor purtătoare de NDM-1 este dezinfecţia riguroasă a spitalelor şi a echipamentelor, precum şi a personalului medical.

Cum ni se ofileşte frunza de ţară...

Una dintre fotografiile zilei din "Le Figaro". FOTO: Reuters

Campania de evacuare a romilor din diferite zone ale Franţei se numără printre subiectele de primă pagină ale ziarelor franceze. Romii sunt mai mult ca niciodată asociaţi cu numele ţării noastre. Brandul şi logo-ul de ţară pălesc în faţa acestor imagini. Cum putem să-i convingem pe străini că nu doar asta e România?